BPOC (Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică) – ce trebuie să știi

BPOC – Ce este și de ce este important să înțelegem boala

BPOC este o boală pulmonară progresivă care obstrucționează fluxul aerului în plămâni. Termenii echivalenți includ COPD – Chronic Obstructive Pulmonary Disease – și cuprinde două componente principale: bronșita cronică și emfizemul . În bronșita cronică apare inflamația persistentă a bronhiilor cu producție excesivă de mucus, iar în emfizem există distrugerea sacilor alveolari (alveolelor), afectând schimbul de gaze Oxigen- Dioxid de carbon.  Deși nu există tratament curativ, intervențiile timpurii pot încetini evoluția bolii și pot îmbunătăți calitatea vieții.

Termenul BPOC cuprinde, de fapt, două tipuri de afecțiuni care produc obstrucție pulmonară și care adesea coexistă: bronșită cronică și emfizem.

Cauze și factori de risc ai BPOC

Cea mai frecventă cauză este fumatul activ – combustibil principal al dezvoltării BPOC în țările cu venituri mari (peste 70 % din cazuri), și contributori importanți în țările cu venituri mici – pot reprezenta doar 30–40 % din cazuri, unde poluarea casnică e esențială
Alți factori relevanți includ:

• expunerea la fumat pasiv, poluare atmosferică (exterioară și interioară),
• expunerea profesională la prafuri, fum sau vapori toxici
• deficiența genetică de alfa‑1‑antitripsină (în ~1 % din cazuri)
• istoricul de astm, infecții severe în copilărie sau naștere prematură ce afectează dezvoltarea plămânilor

Epidemiologie și impact

BPOC este una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel global. În 2019, a cauzat aproximativ 3,23 milioane de decese . Există o subdiagnosticare semnificativă: milioane suferă de BPOC fără a ști . În țări dezvoltate, procentajul femeilor afectate este ridicat – mai mult de jumătate din pacientii diagnosticați sunt femei.

Simptome – de la primele semne la severitate

Severitatea simptomelor diferă de la un pacient la altul, în funcție de cât de avansată este afecțiunea. Pe măsură ce boala progresează, aceasta interferă tot mai mult cu activitățile de zi cu zi, afectând semnificativ calitatea vieții pacienților.

Suspiciunea de BPOC poate apărea abia când boala este avansată:

• tuse cronică cu producție de mucus,
• dispnee la efort (senzație de sufocare),
• wheezing, senzație de strângere toracică,
• oboseală, scădere în greutate,
• edeme ale extremităților (umflături) la nivelul membrelor inferioare și gleznelor
• infecții respiratorii repetate
• Senzația de presiune, apăsare sau strângere în piept;
• Dificultatea de a inspira adânc;
• Scădere nedorită în greutate (în stadii avansate).

Diagnostic – teste și criterii

Diagnosticul din fazele incipiente permite un control eficient al progresiei bolii. Medicul pneumolog va efectua o anamneză și un examen clinic, care poate presupune auscultația pulmonară.

Diagnosticul se bazează  în principal pe spirometrie — reducerea raportului FEV1/FVC confirmă obstrucția cronică. Procedura evaluează modul în care funcționează plămânii. Este o investigație rapidă, o testare respiratorie funcțională care presupune expirarea aerului printr-un tub conectat la un aparat numit spirometru. De asemenea, medicul poate recomanda și alte teste,

Alte teste includ:

• oximetrie,
• radiografie toracică/CT (pentru excluderea altor afecțiuni),
• analize de sânge, teste funcționale (score-uri GOLD, mMRC, CAT) .

Clasificare și stadializare

Conform criteriilor GOLD, boala este împărțită în patru grade (1‑4) în funcție de FEV1 (volumul expirator forțat în 1 s)  Alte instrumente, precum indicele BODE (BMI, Obstrucție, Dyspnee, Exercitiu), estimează prognosticul pe termen lung

Tratament – intervenții eficiente

Tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice nu vindecă boala, însă poate ajuta la controlul simptomelor. Deși BPOC nu se vindecă, aceasta poate fi tratată:

• Renunțarea la fumat – cea mai importantă intervenție
• Medicamente inhalatorii – bronhodilatatoare (LABA, LAMA), corticosteroizi, PDE‑4 inhibitori; terapia combinată e recomandată pentru forme moderate‑severe
• Vaccinări: gripală, pneumococ, tuse convulsivă, herpes zoster, COVID-19
• Oxigenoterapie pe termen lung, pentru pacienții cu hipoxemie semnificativă
• Reabilitare pulmonară – programe cu exercițiu, educație, nutriție, sprijin psihologic; demonstrează beneficiu în reducerea spitalizărilor și exacerbărilor Intervenții chirurgicale (reducerea volumului pulmonar, transplant) – doar în cazuri selectate .

Prevenirea BPOC

Cea mai eficientă metodă de prevenire a BPOC și a complicațiilor asociate este evitarea fumatului. Dacă fumezi, cere sprijinul medicului, care îți poate recomanda strategii și tratamente eficiente pentru renunțarea la acest obicei.

De asemenea, limitează expunerea la fum pasiv, praf și alte surse de poluare a aerului, precum substanțele chimice sau fumul provenit de la sobe. Aerisește corespunzător încăperile în care există fum și poartă mască atunci când utilizezi produse de curățenie. Dacă ai astm, ia în calcul folosirea unui purificator de aer, care poate reduce prezența alergenilor și îmbunătăți calitatea aerului din locuință. Totodată, evită pe cât posibil zonele cu trafic intens sau regiunile industrializate. În cazul în care expunerea la factori nocivi se produce la locul de muncă, discută cu supervizorul și solicită echipamente de protecție adecvate.

Pentru reducerea riscului de infecții respiratorii, vaccinarea împotriva gripei și pneumoniei este esențială. Nu în ultimul rând, adoptă o alimentație echilibrată și menține o greutate corporală sănătoasă.

Necesitatea oxigenoterapiei în BPOC

Oxigenoterapia pentru BPOC (Boala Pulmonară Obstructivă Cronică) este un tratament medical care presupune administrarea de oxigen suplimentar persoanelor cu Insuficiență Respiratorie Cronică, pentru a compensa cantitatea insuficientă de oxigen pe care plămânii nu o pot prelua prin respirația normală. Această procedură ajută la îmbunătățirea calității vieții, la reducerea simptomelor (dispnee, tuse) și a frecvenței exacerbărilor.

BPOC este o afecțiune cronică ce afectează plămânii, îngustând căile respiratorii și îngreunând procesul de schimb de oxigen și dioxid de carbon la nivelul plămânilor  pentru transferul acestor gaze în și din sânge.

Din cauza acestei îngustări, persoanele cu BPOC nu pot obține suficient oxigen prin simpla respirație normală, și de aceea trebuie administrat oxigen suplimentar prin oxigenoterapie.

Beneficiile oxigenoterapiei în BPOC:

• Ameliorarea simptomelor:

  Reducerea tusei, dispneei (dificultăți de respirație) și a respirației șuierătoare.
• Îmbunătățirea calității vieții:

  Crește toleranța la efort și, per total, bunăstarea generală a pacientului.
• Reducerea crizelor (exacerbărilor):

  Diminuează numărul și severitatea episoadelor acute de agravare a bolii
• Prevenirea complicațiilor:

  Oxigenoterapia ajută la prevenirea apariției unor complicații grave, cum ar fi infecțiile respiratorii și insuficiența respiratorie.