Ce este spirometria. Valori și Recomandări
Introducere
Ai avut vreodată senzația că nu poți respira adânc sau că te sufoci fără motiv? Spirometria este testul care te poate ajuta să înțelegi ce se întâmplă cu plămânii tăi. Este o investigație simplă, dar esențială pentru sănătatea respiratorie.
De ce este importantă spirometria
Respirația este vitală în cazul multor afecțiuni respiratorii. Orice problemă la nivel pulmonar ne afectează direct calitatea vieții. Spirometria ajută la identificarea precoce a bolilor pulmonare, chiar și înainte de apariția simptomelor evidente.
Cine ar trebui să facă o spirometrie
Dacă tu sau cineva drag aveți tuse persistentă, senzație de sufocare, respiraţie şuierătoare sau ești fumator de foarte mult timp – este momentul să discutați cu medicul specialist despre o spirometrie.
Pentru persoanele peste 45 de ani este recomandat de către medicii specialiști un test de spirometrie cel puțin o dată pe an.
Cum funcționează spirometria
Ce măsoară spirometria
Această investigație măsoară cât aer poți inspira și expira și cât de repede. Practic, e ca și cum ai sufla într-un tub legat la un calculator care analizează fiecare mișcare a aerului.
Cum se realizează testul spirometric
Spirometria este un test relativ simplu în care pacientul suflă cu forță maximă într-un dispozitiv numit spirometru. Nu doare, nu implică ace sau radiații – doar respirație controlată. Va trebui să faceți testul de cel puțin trei ori pentru a vă asigura că rezultatele sunt relativ consistente. Dacă cele trei rezultate variază prea mult, poate fi necesar să faceți din nou testul. Ca rezultat final, medicul specialist folosește cea mai mare valoare dintre cele trei rezultate ale testelor apropiate.
Etapele testului
- Se face o inspirație profundă.
- Se suflă aerul cu toată puterea și rapiditatea într-un tub.
- Se repetă procedura de 3-4 ori pentru acuratețe.
Pregătirea înainte de spirometrie
Iata cateva recomandari pe care medicii le fac pentru pacienții ce urmează să efectueze un test de spirometrie
- Daca fumezi abține-te de la fumat cu cel puțin 1 oră înainte, de preferat 3-4 ore.
- Nu mânca o masă copioasă înainte de spirometrie. După mese organismul se concentreaza mai mult pe digestie, respirația poate fi ușor îngreunată și de lipsa spațiului din cavitatea abdominală.
- Evită cafeaua și exercițiile intense în ziua testului. Aceste pot crește pulsul/ritmul cardiac și implicit ritmul respirator.
Valorile spirometriei explicate
FVC – Capacitatea vitală forțată
FVC măsoară volumul de aer pe care un pacient îl poate expira cu un efort maxim de expirare forțată după o inhalare profundă, mai simplu spus, cât de mult aer poate expira un pacient suflând cât mai repede posibil.
Valorile medii la pacienții sănătoși între 20-60 de ani variază de la 5,5 la 4,75 litri la bărbați și de la 3,75 la 3,25 litri la femei.
FEV1 – Volumul expirator forțat într-o secundă
Acest parametru măsoară cantitatea sau volumul expirat de un pacient în prima secundă a expirației după o inspirație completă.
Valorile medii la pacienții sănătoși între 20-60 de ani variază de la 4,5 la 3,5 litri la bărbați și de la 3,25 la 2,5 litri la femei.
Raportul FEV1/FVC
Acest parametru este calculat prin împărțirea FEV1 la FVC și este de obicei exprimat atât ca valoare numerică (absolută) cât și ca procent. Această valoare este deosebit de importantă pentru depistarea BPOC (Boală pulmonară obstructivă cronică), deoarece poate indica rezistență sau obstrucții la fluxul de aer expirator.
Adulții sănătoși cu vârsta între 20-60 de ani ar trebui să se aștepte ca procentul să fie între 70% și 85%.
Alte valori importante (PEF, FEF25–75%)
- PEF – Viteza maximă de expirație.
- FEF25–75% – Fluxul mediu expirator între 25% și 75% din volumul total. Poate indica probleme în căile respiratorii mici.
Interpretarea rezultatelor
Atenție! Interpretarea rezultatelor unei spirometrii se face doar de către medicul specialist. Rezultatele spirometriei se corelează cu alte informații și factori și astfel medicul specialist pune un diagnostic corect.
Informațiile de mai jos au caracter pur informativ:
Ce înseamnă valorile normale
Valorile normale diferă în funcție de vârstă, sex, înălțime și chiar etnie. Doar medicul este cel care va compara datele tale cu valorile „normale” corespunzătoare profilului dvs.
Ce indică valorile anormale
- Scăderea FEV1: Obstrucție (ex. BPOC)
- Scăderea FVC: Restricție (ex. fibroză pulmonară)
- Raport FEV1/FVC sub 70%: Obstrucție
Obstrucție sau Restricție pulmonară
Obstrucția înseamnă că aerul are dificultăți la ieșirea din plămâni. Restricția pulmonara înseamnă că plămânii nu se pot extinde suficient în timpul respirațieiși astfel plămânii nu pot inhala cantitatea de aer necesară și livrarii oxigenului în organism.
Cât de exacte sunt datele unui test de spirometrie
Datele unei spirometrii pot fi foarte precise dacă testul este efectuat corect și dacă spirometrul este bine întreținut și calibrat. Totuși, precizia măsurătorilor poate fi afectată de mai mulți factori:
Precizia datelor unei spirometrii depinde de:
-
Calibrarea echipamentului – un spirometru care nu este calibrat corect poate da rezultate eronate.
-
Tehnica pacientului – pacientul trebuie să urmeze instrucțiunile corect (să sufle rapid, puternic și complet).
-
Colaborarea pacientului – mai ales în cazul copiilor sau al vârstnicilor, pot exista dificultăți în realizarea manevrelor corecte.
-
Operatorul testului – personalul medical trebuie să fie bine instruit pentru a ghida corect pacientul și a recunoaște eventualele erori.
-
Factori externi – temperatura, umiditatea și presiunea atmosferică pot influența rezultatele.
Cum se calibrează un spirometru
1. Calibrare zilnică (de volum)
-
Se folosește o seringă de calibrare (pompă standard de 3 litri).
-
Se efectuează cel puțin 3 manevre: una rapidă, una lentă și una moderată, pentru a verifica că spirometrul măsoară corect toate tipurile de flux.
-
Toleranța admisă este în general de ±3% sau ±90 ml din volumul de referință (3 L).
2. Calibrare de flux (opțională)
-
Unele spirometre moderne au senzori de flux care necesită verificări suplimentare sau recalibrare specifică.
3. Verificarea biologică (ocazional)
-
Se compară rezultatele unui subiect sănătos cunoscut (de ex. un cadru medical) cu valorile lui obișnuite. Dacă există deviații semnificative, este un semnal că spirometrul are probleme.
4. Software-ul aparatului
-
Majoritatea spirometrelor moderne au un mod automat de calibrare ghidat prin software, care înregistrează și salvează datele de calibrare.
Cât de sigură este o spirometrie
Spirometrie este un teste extrem de sigur dacă personalul medical urmează protocolul standard. În cazuri extrem de rare pot apărea ușoare efecte secundare precum tuse sau ușoare senzații de amețeală sau leșin. Acestea sunt trecătoare și dispar în câteva minute.
Din punct de vedere al transmiterii bolilor respiratorii de la un pacient la altul trebuie să știți că o spirometrie se efectuează cu filtre bacteriene si antivirale.
Filtrele bacteriene (sau filtrele antibacteriene și antivirale) spirometrice sunt dispozitive de unică folosință, montate între pacient și spirometru, și au un rol esențial în:
Protejarea sănătății pacientului și a personalului medical:
-
Prevenirea transmiterii infecțiilor
– Filtrul împiedică trecerea bacteriilor și virusurilor din respirația pacientului către spirometru și invers.
– Este esențial în prevenirea infecțiilor încrucișate între pacienți, mai ales în centre unde se testează mulți oameni. -
Asigurarea unui circuit curat de aer
– Aerul suflat de pacient trece prin filtru înainte de a intra în senzorul spirometrului, păstrând echipamentul curat și funcțional. -
Protecție împotriva SARS-CoV-2, virus gripal, tuberculoză etc.
– În timpul pandemiei de COVID-19, folosirea filtrelor a devenit obligatorie în multe instituții medicale pentru a preveni răspândirea virusului.
Caracteristici ale filtrelor:
-
Sunt de unică folosință – se schimbă după fiecare pacient. Nu acceptati reutilizarea filtrelor!!
-
Au o eficiență de filtrare ridicată (de obicei ≥99.99% pentru bacterii și virusuri).
-
Nu influențează semnificativ precizia măsurătorilor (dacă sunt de calitate și omologate).
Obligații și recomandări: În centrele medicale acreditate sau în spitale, folosirea filtrelor este obligatorie conform normelor de igienă.
Spirometria și afecțiunile respiratorii
Astmul bronșic
În cazul astmului bromșic, spirometria arată o obstrucție reversibilă – valorile se îmbunătățesc după administrarea unui bronhodilatator prescris de medicul specialist.
BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică)
Bronhopneumopatia obstructivă cronică sau prescurtat BPOC este boală pulmonară cronică caracterizată prin
-
obstrucția ireversibilă a fluxului de aer (dificultate la respirație),
-
tuse cronică, producție de mucus
BPOC este cauzată în principal de fumat sau de expunerea îndelungată la poluanți dar poate avea și alte cauze.
Testul este crucial pentru diagnostic, stabilizare și urmărirea bolii.
Alte afecțiuni detectabile prin spirometrie
- Fibroză pulmonară
- Sarcoidoză
- Bronșiectazii
- Boală pulmonară interstițială
Când este recomandată spirometria
Simptome ce necesită investigații
- Tuse cronică
- Respirație greoaie
- Durere toracică inexplicabilă
- Expunere la praf sau substanțe toxice
Monitorizarea tratamentului
Spirometria este folosită de asemenea ca intrument de evaluare și monitorizarea eficienței tratamentelor de astm, BPOC sau alte boli cronice.
Evaluarea funcției pulmonare înainte de intervenții chirurgicale
Mai ales în cazul operațiilor toracice sau abdominale.
Expunerea la factori de risc
-
Fumători activi sau foști fumători
-
Persoane expuse profesional la praf, gaze toxice, substanțe chimice
-
Persoane cu istoric familial de boli pulmonare
Evaluarea capacității respiratorii la sportivi sau în medicina muncii
-
Pentru determinarea nivelului de efort fizic tolerat
-
Pentru obținerea avizului medical la angajare în anumite profesii
Spirometria la copii și vârstnici
Provocări și adaptări ale testului
În cazul copiilor mici și persoanele în vârstă pot apărea frecvent dificultăți în realizarea corectă a testului. Se folosesc metode de încurajare, aparate speciale sau adaptări în interpretare.
În aceste cazuri experiența și îndemânarea medicului specialist pot face diferența.
Riscuri și contraindicații
Când NU este recomandată spirometria
Spirometria nu este recomandată sau trebuie făcută cu prudență în următoarele situații:
- Infarct miocardic recent (în ultimele 2 săptămâni).
- Angină instabilă (durere toracică instabilă).
- Anevrism cerebral sau aortic cunoscut.
- Intervenții chirurgicale recente la nivel toracic sau abdominal.
- Pneumotorax activ (colaps pulmonar).
Atenție doar un medic specialist vă poate spune dacă puteți efectua un test de spirometrie!
Spirometria vs alte teste pulmonare
Spirometria este baza investigațiilor respiratorii, este ușor de realizat și poate fi facută în foarte multe clinici. Alte investigații mult mai complexe complementare cu spirometria pot fi:
- Pletismografia pulmonară
- Testul de difuziune
- Gaze arteriale
Costuri și accesibilitate în România
În multe clinici de stat, spirometria este gratuită cu bilet de trimitere de la medicul de familie. În clinicile private, prețurile variază între 100 și 300 lei, în funcție de complexitate.
Spirometria – Concluzii
Respirația înseamnă viață. Spirometria nu este doar un test – este o fereastră către sănătatea plămânilor tăi. Nu aștepta să apară probleme grave pentru a face un test. Mai ales că acest test este simplu, la îndemâna oricui și chiar și în clinicile private este accesibil ca preț.
Dacă ai suspiciuni, mergi la un consult și cere o spirometrie. E simplu, rapid și poți descoperi o afețiune respiratorie cu mult înainte ca semnele clare ale unei boli să apară.
Pentru persoanele peste 45 de ani este recomandat de către medicii specialiști un test de spirometrie cel puțin o dată pe an.
Întrebări frecvente (FAQs)
1. Ce trebuie să evit înainte de spirometrie?
Evitați fumatul, cafeaua, mesele copioase și exercițiile intense cu câteva ore înainte de test. Pentru mai multe sfaturi apelați la sfaturile unui medic specialist.
2. Cât durează testul de spirometrie?
Întregul proces durează între 15 și 30 de minute, inclusiv explicațiile și repetițiile.
3. Pot face spirometrie dacă sunt răcit?
Este de preferat să amâni testul dacă ai o infecție respiratorie acută, deoarece orice afecțiune respiratorie poate afecta rezultatele, aceste devenind nerelevante.
4. Este dureros testul?
Nu, spirometria este un test complet nedureros. Poate provoca doar un mic disconfort dacă suflatul este foarte puternic și pe termen lung.
Acest articol are caracter informativ și se bazează pe informații și recomandări ale unor prestigioare organizații profesionale internaționale. Acest articol nu substituie un control spirometric și nici consultul medical la un medic specialist.
Bibliografie
- NHS (National Health Service) – Spirometry
- Mayo Clinic – Spirometry
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – Spirometry Resources
- European Respiratory Society (ERS) – Standardisation of Spirometry
- American Thoracic Society (ATS) – Official Statement on Race, Ethnicity, and Pulmonary Function Test Interpretation
- European Respiratory Society (ERS) – Spirometry: Step by Step
- Sprirometry.com – Understanding normal values in spirometry: what to expect during a lung function test